Adaptări ale parazitismului cu vierme rotunde

Parazitii se pot clasifica dupa regnul vegetal sau animal din care provine gazda, si anume : fitoparaziti parazit al plantelor si zooparaziti parazit al hpv nedir sonuclar. Dupa locul unde paraziteaza, parazitii pot fi : endoparaziti care traiesc in corpul gazdei si ectoparaziti care traiesc pe corpul gazdei.

Viata parazita

Dupa durata parazitarii, parazitii pot fi temporari si permanenti. Totelul este un parazit vegetal ectoparazit care se incolaceste pe tulpinile de lucerna, trifoi, vita de vie. Ea nu are frunze, iar tulpina este lipsita de clorofila.

Radacinile tortelului au prelungiri, care strapung planta parazita pana la vasele liberiene, de unde absorb hrana. Planta preferata tortelului este lucerna.

Tortelul produce foarte multe seminte care seamana foarte bine cu semintele lucernei, astfel existand posibilitatea ca printre semintele culese ale lucernei sa fie si altfel de seminte. Lipitorile sunt zooparaziti, ectoparaziti, fiind temporari, Unele lipitori au in gura trei lame maxilare dintate dispuse ca litera Y rasturnata, iar ventuza bucala nu este la capatul unei trompe. Altele sunt lipsite de maxile si ventuza bucala se afla la capatul unei trompe retractile.

Cea mai comuna lipitoare este lipitoarea-medicinala Hirudo medicinalis. Corpul sau plat, lung pan ala 20 cm cand este intins, prezinta doua ventuze cea bucala si cea analasi este colorat dorsal cu benzi cafenii-roscate in mijloc si negre-verzui pe laturi.

Intestinul, larg, are 17 perechi de buzunare. Peretii lui sunt atat adaptări ale parazitismului cu vierme rotunde elastici, incat anumalul poate sa-si mareasca volumul de trei, patru ori. Lipitorile sunt in general acvatice. Numai putine specii sunt terestre. Unele din ele se hranesc sugand sange de adaptări ale parazitismului cu vierme rotunde toate animalele cu sange cald sau rece care vin sau se gasesc in apa. Altele sunt rapitoare, hranidu- se cu rame, larve de insecte.

Chiar si cele sanguisuge, ca speciile de Hirudo in stadii tinere, sunt tot rapitoare si devin sanguisuge cand sunt adulte. Atunci ele ataca mamiferele, reptilele, pasarile si alte animale, fixandu-se de picioare ori in gura si sugand o cantitate mare de sange. O lipitoare poate absorbi pana la 32 g sange, iar 10 lipitori, in cateva ore, pana la o jumate de litru de sange.

O data fixata cu ventuzele, lipitoare taie cu maxilele ei dintate pielea animalului si, datorita secretiei salivare anticoagulante si hemolitice, sangele absorbit curge apoi in corpul ei umpland cecurile intestinale. Sangele constituie o rezerva alimentara pentru lipitori si se pastreaza multa vreme fara sa fermenteze, datorita unei secretii antifermentative a unor glande intestinale.

Dupa ce lipitoare a parasit locul unde se f ixase, plaga ramane deschisa si sangle continua sa siroiasca multa vreme datorita faptului ca saliva lipitorii poseda, dupa cum am vazut, si proprietati anticoagulante. Micile lipitori cu trompa din apele dulci europene sug mai ales melci de apa, nefiind periculoase pentru om. Modul lor de reproducere este interesant : ele poarta oualele pe abdomen si produsii eclozati se tin inca multa vreme aici, prinzandu-se cu ventuza posterioara de corpul animalului mama.

Capusele sunt sunt acarieni de marime turtiti, cu un tegument chitinos foarte tare, avand aspectul de adaptări ale parazitismului cu vierme rotunde tabacita.

Capusele cu scut Ixodidae ce se recunosc dupa aparatul lor de intepat, sunt reprezentate la noi inainte de toate prin obisnuita capusa Ixodes ricinus, al carui corp, de culoare cafenie, est el amascul de 2,5 mm si la femela de 4 mm.

Cand nsa femela a supt sange de pe un animal si este plina, atunci volumul ei creste ajugand pana la 10 mm.

Paraziții interni sunt exemple Farmacologia antihleminticelor si cea a rezistentei la aceste medicamente a fost studiata mai mult descrierea nematodelor umane nematodele care paraziteaza la ovine. Rezistenta la antihelmintice a devenit in ultimii ani o problema deosebit de serioasa pe plan mondial, multe specii de nematozi devenind rezistenti, in special la ovine, caprine si ecvine [Bauer et al. In toate populatiile parazitare si nu numai exista intotdeauna indivizi mai mult sau mai putin sensibili la o anumita substanta medicamentoasa.

Abdomenul este cenusiu, umflat si gatuit la mijcloc. Ca adulte, acese capuse ataca cele mai diferite mamifere domestice si salbatice, precum si omul. Necesitatea de-ai schimba gazda de trei ori pa an reduce in mod natural sansele individului de a ajunge la reproducere.

Adaptări ale parazitismului cu vierme rotunde. Adaptari La Viata Parazita

Acesta se compenseaza insa pentru specie prin numatul relativ foarte mare de oua — de femela. Aceste animale mai beneficiaza de avantajul ca pot suporta perioade lungi de inanitie. Capusele fara scut Argasidae invadeaza cotetele adaptări ale parazitismului cu vierme rotunde tinute in conditii neigienice, traiesc ziua ascunse in crapaturile peretilor si ale 2 mobilerului iar nopatea ies la atacul pasarilor.

Femelele satule depun 50 — 80 de oua iar din ele ies larvele care trec si stau in permanenta pe pasari cu rostrul infipt adanc in piele.

Cand vreo capusa se afla infipta in piele pe corpul nostru, trebuie sa ne ferim sa o scoatem adaptări ale parazitismului cu vierme rotunde forta, deoarece piesele bucale prevazute cu carlige pot zi de detoxifiere cu chefir se desfaca usor, sa ramana in piele si sa provoace inflamatii. Viermele parazit cel mai intalnit la om este ascaridul sau Adaptări ale parazitismului cu vierme rotunde Ascris lumbricoides.

Apare de obicei izolat sau in numar mic ; aglomerarile de sute de indivizi nu constituie insa raritati, fiindca in unele cazuri s-au numarat chiar — de astfel de musafiri neplacuti.

Se dezvolta de obicei in intestinul subtirede unde patrund uneori inapoi in stomac. Este un vierme cilindric cu extremităţile ascuţite, de culoare alb-gălbuie şi cu o lungime de cm. Prezintă dimorfism sexual, femela fiind mai mare decât masculul. La capătul anterior, limbricul are orificiul bucal, înconjurat de trei buze groase, iar la capătul posterior-orificiul anal.

Limbricul este primul din seria animală la care aceste două orificii sunt separate. Viermii adulţi trăiesc în lumenul intestinului subţire al gazdei. Femela depune aici numeroase ouă aproximativ În absenţa masculului, femela depune ouă nefecundate, care nu au capacitate infestantă. Ouăle rezultate din înmulţirea sexuată conţin o singură celulă ou, nedivizată sunt unicelulare, neembrionate.

Copiii alergii la simptomele viermilor

Au un înveliş protector rezistent. Sunt eliminate în mediu odată cu excrementele gazdei. Sunt foarte rezistente în mediul extern, putând rămâne viabile pe sol mai mult de 1 an. Nu sunt infestante dacă sunt ingerate în stadiul de ouă neembrionate. Atunci când întâlnesc condiţii favorabile sol umed, umbrit, temperatură ambientală de °Ccelula ou pe care o conţin începe să se dividă, şi ouăle devin embrionate şi infestante într- un interval care poate varia de la 18 zile la 3 săptămâni.

Ouăle embrionate contaminează solul, apa şi plantele cu care au venit în contact.